Omul ăsta parcă a călătorit în timp și i se adresează unui contemporan, să zicem Andrei Pleșu.

Descopăr zilnic că aproape tot ce aș avea de spus ar fi doar un plagiat pentru că au spus-o alții mai bine cu mii de ani în urmă.

„Vigoarea spiritului tău te-a aşezat în centrul atenției, ca şi felul elegant în care scrii, prieteniile tale strălucite şi nobile; eşti de acum faimos: chiar dacă te îndepărtezi şi încerci să te ascunzi cu totul, faptele tale din trecut te vor pune în lumină. Nu poţi rămâne în umbră: oriunde ai fugi, te va urma mult din strălucirea ta de mai înainte. …. Căci ce ai avea de lăsat în urmă, simţind că o faci împotriva voinței tale? Clienții? Niciunul dintre ei nu te vrea pe tine, ci ceva de la tine: cândva era căutată prietenia, acum – folosul.” Seneca

 

“Când bunăstarea a început să ne abată din drum, nu mai este cu putinţă să îi opui rezistenţă ….. Urmaţi aşadar această formă de viaţă, sănătoasă şi benefică, de a nu-i da trupului decât atât cât îi este necesar pentru a se păstra într-o stare bună. E bine să îl trataţi cu ceva asprime, ca să nu fie nesupus spiritului: hrana să potolească foamea, băutura să stingă setea, haina să apere de frig, casa să fie pavăză pentru vremea rea. … Să ştiţi că pe om îl apără la fel de bine un acoperiş de paie şi unul aurit. …. Nimic nu merită admiraţia mai mult decât spiritul – iar faţă de el nimic nu este mai presus.” Seneca

“Să ne purtăm în aşa fel încât să ducem o viaţă mai presus decât lumea, nu opusă, altminteri îi punem pe fugă şi îi alungăm de la noi pe cei pe care voim să-i îndreptăm. Ba chiar îi facem să nu vrea să ne imite în nimic, de teamă să nu ne imite în toate.
– Şi atunci? Să ne purtăm ca toţi ceilalţi? Nici o deosebire să nu fie între noi şi ei?
– Ba da, şi încă foarte însemnată: doar cel care ne va privi de aproape să îşi dea seama că suntem diferiţi de oamenii de rând. Cine ne intră în casă, să ne admire mai degrabă pe noi decât vesela noastră. Cu adevărat mare este acela care se foloseşte de vase de lut ca şi cum ar fi argintărie; şi nu este mai prejos cel care se foloseşte de argintărie de parcă ar fi vase de lut.” Seneca

„Eu unul doresc cu adevărat să le fac pe toate să treacă asupra ta şi tocmai de aceea mă bucur să adun învăţătură, ca să o pot da mai departe: nimic nu-mi va face plăcere, oricât de ales şi de benefic ar fi, dacă eu singur voi profita de ştiinţa mea. Dacă înţelepciunea mi-ar fi dată cu această condiţie, să o ţin închisă în mine şi să nu o vestesc prin cuvinte, aş refuza-o: nu are cum să fie plăcută posesiunea unui bun din care nimeni altcineva nu se împărtăşeşte”. Seneca

„Un însoţitor plin de răutate te atinge cu mucegaiul lui, oricât de curat şi simplu ai fi. Nu poţi face altfel: ori vei imita, ori vei detesta. Şi una şi alta sunt însă de evitat; nici să devii asemenea celor răi, pentru că sunt mulţi, nici duşman multora, pentru că sunt altfel. … Petrece-ţi timpul cu cei care te vor face mai bun, primeşte-i în preajma ta pe cei pe care tu îi poţi face mai buni: vor fi foloase şi de-o parte şi de cealaltă, căci oamenii când dau învăţătură, primesc învăţătură”. Seneca

Epicur e numele unui individ care a trăit cu două mii trei sute de ani înainte de Facebook. Se pare însă că unii presimțeau încă de pe atunci apariția butoanelor Like, Comment și Share. Întrebat de un un discipol dacă nu îl deranjează că sunt prea puțini cei interesați de subiectele pe care le abordează, Epicur i-a răspuns:
– „Acestea, eu nu le-am scris pentru mulţi, ci pentru tine: căci ne suntem unul altuia un teatru îndeajuns de mare.”